duminică, 24 mai 2015

Alexander si soricelul de jucarie

Scrisa de acelasi autor care a scris Frederick, Leo Lionni si editata in conditii grafice excelente de editura Humanitas cartea prezinta o poveste induiosatoare despre puterea prieteniei adevarate. Referintele cartii sunt foarte multe: Carte câştigătoare a prestigioasei Caldecott Honor ,In topul celor mai remarcabile cărţi pentru copii – American Library Association, „O poveste graţioasă, minunat ilustrată, despre magia prieteniei.“ (The New York Times), „Arta colajului la superlativ, cu ilustratii îndrăzneţe şi seducătoare. O operă de referinţă.“ (Booklist)  

Cartea se poate cumpara de aici www.librarie.net



"- Ajutor!Ajutor! Soarecele!
S-a auzit un strigat. Apoi o bufnitura. Cesti, farfurii si linguri zburau in toate partile.
   Alexander a alergat inspre gaura lui de soricel cat l-au putut purta labutele" 
"...nu-si dorea decat cateva farmituri" 



Oamenii cand il vedeu aveau mereu acelasi comportament....Intr-o zi el descopera un soricel de jucarie in camera copilului si afla plin de mirare ca tratamentul de care se bucura acesta din partea oamenilor era complet diferit.


Intre cei doi soricei se naste o prietenie frumoasa ei intalnindu-se adesea cand oamenii nu mai erau prin preajma si povestindu-si intamplarile vietii.In inima lui, Alexander incepu sa-si doreasca tot mai mult sa devina si el un soricel de jucarie.


Intr-o zi, Willy.soricelul de jucarie ii spuse ca in gradina exista o soparla care poate schimba un animal in alt animal. Alexander se duse imediat ca sa o intalneasca si acesta ii ceru in schimbul vrajii o pietricica purpurie....pe care soricelul nu o putea gasi.


Dupa ce fu obosit de cautari se intoarse acasa unde il intampina o surpriza nu tocmai placuta. Willy, era pus intr-o cutie alaturi de alte jucarii care urmau sa fie aruncate.


Intamplarea a facut ca langa acea ladita Alexander sa zareasca tocmai o pietricica purpurie. Degraba a alergat la soparla ca sa i-o dea. Ce vraja a facut soprla si de ce Alexander alerga spre casa  "cat de  repede l-au tinut labutele" va las sa decoperiti lecturand acesta carte interesanta atat ca si continut cat si ca imagini (toate realizate din colaje)


Noi ne-am jucat apoi cu cartonul si am facut doi soricei prieteni.


Am folosit carton de 135gr gri mai inchis pentru corp si gri deschis pentru urechiuse. Am pliat in doua hartia, am trasat un contur aproape oval dar usor mai alungit carte bot si am taiat conturul rotund. In locul pentru urechi am taiat usor obilc foaia indoita si dupa ce am decupat si urechile le-am infipt in taietura. Inainte am desenat boticul, mustatile, am lipit ochii si un pic de fir de lana gri ca si codita (prins cu scotch pe dinauntrul indoiturii.


Optional se poate face si o bucata de cascaval din carton galben indoit si gaurit cu perforatorul de birou.Nu-i asa ca sunt draguti? C, m-a tot intrebat (si eu nu intelegeam ce vrea) :" Mami, unde e cheita la soricelul meu?" Am ras. Cand veti citii cartea va veti da seama ce explicatie i-am dat.



O zi cat mai frumoasa va doresc!
A, 6 ani si 4 luni si C 3 ani si 5 luni









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Multumesc pentru comentarii si sper ca experienta avuta cu randurile care le-ati parcurs sa va fie folositoare.