Cele 7 obisnuinte ale copiilor fericiti

Cele 7 obisnuinte ale copiilor fericiti

Am descoperit tot cu ajutorul dragei noastre prietene M, ce este o foarte valoroasa psihologa si o mama foarte dedicata, o excelenta carte de dezvoltare personala pentru copii, cu lectii destinate copiilor intre 3si 9 ani.

Pentru mine, odata ce am descoperit valoarea povestilor  terapeutice si cu morala pentru copii a fost o achizitie pe care nu am pregetat sa o fac in ciuda costului destul de ridicat al cartii. Pasionata de acest subiect al formarii si dezvoltarii unor abilitat psihice , comportamentale sanatoase pentru copii mi-a facut placere sa adaug aceste povestiri la seriile pe care le citisem deja in acest context si despre care am mai amintit “Sunt furos, ce sa fac?”, “ Gata, am destul!” ambele de la editura UE, “Cele 7 medalii al succesului”, “Scoala de vis” ale autorilor Ovidiu Panisoara, seria de carti ”Povesti care vindeca” ale autoarei Clara Ruse dar si "Cum sa-ti faci viata extraordinara in scoala primara" si "Povesti pentru inima si suflet", autoare Mariana Konkoly . Toate contin lectii importante de viata in ceea ce priveste baza educatiei copiilor, despre a caror cunostinte se spune atunci cand le poseda ca au “cei 7 ani de acasa” dar si alte cunostinte, obisnuinte care ii ajuta sa devina adulti puternci, disciplinati si de succes. De remarcat este si faptul ca numeroase scoli primare si elementare din intreaga lume au predat cele 7 obisnuinte ca parte din programa…Cine ar fi gandit ca si copiii mici ar putea intelege si aplica atat de repede legile naturale continute in cele 7 obisnuinte?

Cateva cuvinte despre autorul Sean Covey printre a carui pasiuni se numara si inventarea de povesti extraordinare pentru copii sai : este vicepresedinte in Depatamentul de Inovatii si Produse in FranklinCovey. In timpul liber ii place sa scrie ( Ce bine!) fiind autorul cartilor: Cele 7 obisnuinte ale adolescentilor extraordinar de eficace si Cele mai importante 6 decizii pe care le vei lua  vreodata. Multumiri se cuvin si ilustratorului Stacy Curtis care a realizat desene atat de frumoase in carte incat efectiv a dat viata personajelor ce astfel sunt mai indragite si mai usor de inteles de catre copii. Autorul insusi ne prezinta la inceputul cartii cum ii poate ajuta pe copii lectura ei:

1. In primul rand, ii va invata despre puterea de a trai conform principiilor- principi precum responsabilitate, planificare, respect pentru altii, munca in echipa si echilibru. Principiile sunt precum gravitatia. Sunt nesfarsite, universale, evidente prin ele insele. Si, sunt necesare azi mai mult ca oricand.
2. in al doilea rand, ii va echipa cu un limbaj comun pe care il pot folosi cu parintii si profesorii. Poate fi atat de util sa spui;” trebuie sa dau prioritate prioritatilor”sau “Haideti sa gasim o solutie in care avem toti de castigat”si toata lumea stie exact ce inseamna
3. In al treilea rand fie ca se identifica cu Ursul Gub sau Sofia veverita, copiii vor gasi o parte din ei insisi intr-unu din aceste personaje memorabile.Ca rezultat ,aceste povesti ii vor ajuta pe copii sa aplice cee 7 obisnuinte in propriile vieti.

Indata ce am inceput cartea facand mai intai cunostinta cu copiii din 7 Stejari si am citit primul capitol Plictisit!Plictisit!Plictisit! fetele mele erau foarte nerabdatoare ca in fiecare seara sa mai auda pataniile personajelor. La citiriea fiecarui capitol ce cuprinde o povestioara cu invataminte pentru copii am parcurs intrebarile de la sfarsitul lor, care ii provoaca pe copii sa raspunsda singuri pana la urma, atat in ceea ce priveste comportamentul adecvat care ar fi trebuit sa-l adopte personajele si cat si obisnuinte care e bine sa si le insuseasca ei insisi.

In primul rand, trebuie spus ca copiii din 7 Stejari nu sunt copii obisnuiti, ci sunt pui de animalute ce au fiecare temperamente si hobby-uri diferite care nu ii desparte ci ii ajuta a se completeze reciproc si sa invete unii de la altii. Ursul Gub, de pilda este foarte prietenos si ii place sa studieze insectele, Iepurasul Topaila iubeste sportul, Sconsita Lili este indemanatica, iubeste arta desenand si pictand cu mare usurinta, Sami este un veveritoi care ii place sa repare diverse lucruri, Veverita Sofia, sora lui geamana iubeste cartile, porcusorul spinos Ghimpi iubeste sa cante la muzicuta si sa stea in hamac si in fine, Ali Vin-si-eu este cea mai mica din gasca si este o soricuta buna prietena ce adora sa se dichiseasca in hainele si cu bijuteriile bunicii. In carte mai este prezent si viermisorul Ernie care fiind timid se ascunde in desenele din carte astfel incat este incitant sa ii descoperi locul in care s-a ascuns in imagini in timp ce asculti povestea. Asa dupa cum spunea autorul, nu se poate sa nu te regasesti, ca copil, total sau partial intr-un personaj sau intr-o intamplare ce este prezentata in carte. Povestioarele sunt simple, cu mult dialog si o multime de imagini. Nu toate personajele se gasesc concomitent in fiecare povestioara ce are in general unul sau doua personaje principale exceptie facand capitolul intitulat Bursucii cei mari si rai unde paticipa toate personajele prezentate la inceputul cartii.

Cuprinsul, numit : Ce se afla inauntru arata cam asa si se cuvine a reaminti ca fiecare poveste ilustreaza o obisnuinta.

La sfarsitul ficareia gasim o Nota pentru parinti si profesori care are niste sugestii despre cum sa evidentiati obisnuinta din acea poveste. Mai este cuprinsa o lista de intrebari destinate copiilor (de discutat) si pasii mici pe care ii pot face copiii pentru a exersa obisnuintele. 

Noua ne-a placut foarte mult copacul de la sfarsit, numit copacul celor 7 obisnuinte ce are rolul de a reaminti mereu copiilor despre ceea ce au invatat si pe care noi l-am transformat intr-un craft pe care l-am lipit pe perete.

Nu am cum sa povestesc aici fiecare capitol insa ma pot opri putin asupra aceluia care ne-a starnit interesul avand mai multa nevoie de ajutorul sau in a compensa, completa cunostintele din viata noastra. In capitolul Topaila si plasa de fluturi pierduta aflam cum pentru a putea fi inteles de ceilalti trebuie la inceput sa ii intelegem noi, pe cei din jurul nostru. Altfel spus, nevoia de a fi inteles si acceptat de altii este in stransa legatura cu modul in care intelegem si noi nevoile celor din jurul nostru.

In povestire, Topaila ar fi vrut sa se joace cu discul impreuna cu Gub dar acesta nu avea chef intrucat isi pierduse plasa de fluturi. La remarca Ursuletului” Vorbesti prea mult si te misti pre mult si nu asculti niciodata!Du-te tu si distreaza-te fara mine” iepurasul nu isi da seama ca prietenul sau avea nevoie de ajutor. Pe drum se intalneste cu micuta Ali si nu intelege ceea ce ea incerca sa ii spuna intrucat inca nu pronunta bine cuvintele. Abia cand sconcsita Lili ii atrage atentia ca trebuie sa asculte nu doar cu urechile dar si cu ochii si mintea isi a seama de greseala facuta fata de prietenul sau , se intoarce la el si cu ajutorul micutei Ali reuseste sa gaseasca plasa de fluturi pierduta de Gub.

Autorul remarca “ Desigur, cea mai profunda nevoie a inimii umane este sa fie inteleasa. La scoala suntem invatati cum sa citim, scriem si vorbim. Dar, nu suntem invatati cum sa ascultam, care este ce mai importanta abilitate de comunicare dinte toate. Sa ascultam cu urechile nu este suficient, pentru ca mai putin de 10 la suta din comunicare este continuta in cuvintale pe care le folosim. Restul vine din limbajul corpului si tonul sau sentimentul reflectat in vocea noastra. Cea mai mare binecuvantare ar fi daca ne-am putea invata copiii cum sa asculte cand sunt mici…”

Urmeaza la sfarsitul povestii 4 intrebari pentru copii de discutat pe marginea povestii, din care le redau aici ca sa vedeti cum decurge de fapt fiecare capitol: “2. Cum s-a simtit Ali cand Topaila n-a putut sa o inteleaga? Cum te simti tu cand nimeni nu te intelege?4.Cine a fost fericit la finalul povestii?De ce este ascultatul atat de important?”

Acest set de intrebari imi aduce aminte de recomandarile autorilor cartii Inteligenta emotionala in educatia copiilor, cand in divese momente (de lectura) trebuie sa ne oprim si sa punem in discutie urmatoarele aspecte, neceare dezvoltarii armonioase cu bune fundamente emotionale ale copiilor:

A)    Cum se simte personajul principal

B)    Cum se simt celelate personaje si cum gandesc ele

C)    Ce crede copilul dvs. despre sentimantele personajelor

D)    Care sunt scopurile diferitelor personaje si ce crede copilul dvs. despre acestea

E)     Cum crede copilul dvs. ca poate rezolva situatia in care se afla un pesonaj

F)     Ce considera copilul dvs. ca a fost bun in felul in care personajele au rezolvat situatia si ce ar fi putut face mai bine.

La inceput nu este de mirare si nu ne putem astepta ca la 4 ani sa nu raspunda cu dificultate la intrebari dar obisnuindu-se treptat cu ele invata treptat sa isi rezolve singur unele situatii fara sa astepte totdeauna solutia de la parinti.

La rubrica finala a fiecarei povestiri autorul propune o serie de pasi marunti prin care copill sa deprinda acea obisninta. De exemplu:
1. Incearca sa stai o ora fara sa vorbesti macar o singura data. In schimb, doar urmareste-i pe oamenii din jurul tau si asculta ce spun. Succes!

2. Gandeste-te la cineva din viata ta despre care crezi ca este un bun ascultator…Ce fac ei de sunt buni ascultatori?

3. Data viitoare cand unul dintre prietenii tai este trist, observa-I felul in care isi tine corpul. Spune-i ca stii ca e trist si ca vrei sa-l ajuti.

Redau aici imagini de la alte doua povesti:

Noua ne-a placut mult cartea pe care am decis sa o tinem la vedere si sa o rasfoim cat mai des…am hotarat sa o recitim inca macar odata la 3 luni dupa ce am parcurs-o prima data. O carte ilustrata cu adevarat inspiratoare pentru deprinderea a 7 obisnuinte ce pot transforma viata unui copil intr-unul FERICIT si intelept.

Lectura placuta si voua!

A,8 ani si C, 5 ani

Toamna in tablouri cu frunze

Sunt sigura ca macar odata in timpul copilariei copilului vostru ve-ti incerca sa va bucurati de aceasta activitate, atunci cand veti pasi pe covorul moale de frunze cazute. Nu se poate sa nu te intrebi cum poti sa le dai un strop de etenitate acestor parti trecatoare ale naturii. Nu se poate sa nu fi tentat sa aduni cateva frumoase frunze de diferite forme atunci cand intr-o plimbare placuta admiri cu copilul dvs. frumusetea toamnei. Noi ne-am folosit inspiratia si folosind coli colorate si albe, creioane colorate, foarfece si lipici am creat cateva tablouri cu frunze proaspete pe care apoi le-am pus la presat peste 10 zile, pana cand au fost uscate total. Daca le scoti un pic pra repede, frunzele vor continua procesul de uscare si se vor ondula in relief, schimband desenul sau creatia.
Iata ce a iesit din mainile noastre:

Alte idei puteti gasi pe pagina www.pinterest.com ,idei de activitati

Va dorim si voua un timp placut de creatie si relaxare impreuna cu copiii.
A, 8 ani si C 5 ani

Lectii de muzica

Pentu a intra in lumea muzicii clasice si a intelege tainele ei am folosit diverse carti si metode.

Cred ca unii copii se nasc pur si simplu cu o atractie legata de aceasta, predilectia lor manifestandu-se chiar dn primii ai de viata. Fetita mea cea mica nu adormea, ca bebe si apoi pana la 2 ani decat cu un fundal sonor de muzica clasica pe care vroia sa fie plimbata sau leganata. Mai apoi, cand a stat pe picioruse indata ce auzea un ritm mai vivace prindea sa isi miste intregul corp in ritmul muzicii de parca acesta ii dicta miscarile care trebuiau facute. Chiar si daca treceam pe strada si se auzea o muzica mai puternica de la vreo fanfara sau vreun festival de muzica populara se desprindea de mine ca si vrajita de muzica prinzand a se misca in ritmurile ei. In schimb, sora ei mai mare daca auzea muzica mai trista (pana la 2 ani) incepea sa planaga cu atata durere...

Crescand apoi, pe la varsta de 3-4 ani a inceput sa asculte Cd-urile pe care sora ei mai mare le audia dupa ce citeam cartile Cristnei Andone :” Povesti din Padurea Muzicala” (atentie, intreaga colectie s-a retiparit la editura Nemi). Nu pot sa nu remarc cum acesta pretioasa colectie le-a marcat copilaria invatand sa inteleaga, recunoasca si iubeasca muzica de calitate, pentru toata viata lor. Fetita mea cea mare si-a pus dorinta sa invete sa cante la flaut (lucru care s-a si realizat de fapt de doua luni) sau nai, in timp ce micuta mea danseaza intodeauna pe  muzica lui Ceaikovski spunand ca o “hipnotizeaza”…Mult timp fetita mea cea mare a crescut convinsa fiind ca Spiridusii muzicali traiesc ( pana la 7 ani) cu adevarat in Padurea Muzicala si mi-a fost greu sa ii explic ca acesti oameni au existat cu adevarat  candva si au creat muzica minunata pe care ea a auzit-o.

Vazand cat de mult apreciaza aceste povesti le am comandat figurine pe toti compozitorii si animalutele lor de companie la doamna Coca, careia ii multumim si pe care o gasiti aici sub numele de Figurine by Coca (Facebook). Acum ii pot vedea mereu,utiliza in jocurile lor de rol, îi pot desena sau orice altceva.

Am considerat necesar pentru cultura lor generala sa le pot oferi o carte cu ajutorul careia sa poata intelege mai bine o orchestra şi apoi bineinteles sa le duc la un concert adevarat unde sa asculte muzica preferata, in direct.

Cartea de la editura Usborne : My first book about the orchestra este o minunatie fiind atat o carte educativa cat si o jucarie. In pagina de copeta pe spate are un buton cu ajutorul caruia poti da drumul  sau opri functionare ei. Pe fiecare pagina este un buton prin a carui presare cu degeul se produce un efect muzical in functie de expicatiile de acolo. De exemplu, pe pagina in care sunt grupati muzicantii ce folosesc instumnte de suflat ( clarinet, oboi, flaut) putem sa îi ascultam repetand impreuna aceeasi muzica ce o pregatesc pentru concert. Apoi avem aceeasi experienta cu instrumentele de percutie. In fapt, in prezentarea tuturor instrumentelor fie ele de percutie sau de suflat continua pe fiecare pagina si muzicantii repeta bucati muzicale ale aceluiasi întreg: Simfonia Ungara a lui Brahms pe care autorii cartii ne o pun la dispozitie spre ascultare totala prin scanarea unui cod de pe ultima pagina. Eu comand carti de la acesta reprezentanta care este o persoana  foarte amabila si  prompta. O gasiti pe FB aici

Puteti vizualiza aici informatii despre carte.

Cartea ajuta atat la recunoasterea instrumentelor cat si la rolul lor in crearea unor sunete perfecte in cadrul unui concert . Muzica se revarsa puternic si inaltator in ultima pagina unde ascultam toate instrumentele perfomând impreuna in cadrul spectacolului final.

Ne-am folosit in plus in jocurile noastre de figurinele Orchestra din tubul Safari cu instrumente muzicale si de cartile de joc educative de la editura Gama: Instrumente Muzicale. De remarcat sunt jocurile propuse pentru aceste carti de joc, pe nivele de dificultate astfel ca copilul sa isi poata insusi cunoastintele in mod placut.

Noi va uram multa bucurie ascultand muzica buna si jocuri frumoase impreuna.
A 8 ani si C 5 ani