Sora cea mica si Cartea fara poveste

Continuam prezentarea cartilor noi, descoperite in aceasta vara, care ne-au placut foarte mult si care le consideram valoroase pentru toti copiii. Nu mi-e usor sa aleg dintre cartile ce le-am citit care este urmatoarea careia sa ii dedic cateva cuvinte din putinul meu timp care il am la dispozitie. Pot sa va spun ca fiecare are ceva special, ceva de transmis copiilor nostrii. Fiecare carte are valoare ei si cu greu poti sa decizi care e mai buna sau care este mai importanta. Astazi voi incerca sa scriu cateva cuvinte despre doua carti destinate in esenta celor mai mici, acesta insemnand, dupa parerea mea: 4-8 ani. Oricum, intervalul recomandat de varsta nu poate fii  niciodata pe deplin stabilit pentru ca copiii sunt diferiti si fiecare percepe la varste diferite placerea lecturii cu o anumita tematica sau de un anumit nivel.

Astazi ma voi adresa cu precadere, acelor fetite care sunt surioare mai mici, care se afla de multe ori in competitie cu sora mai mare nefiind sigure de valoarea lor in ochii parintilor sau neavand incredere in ele insele. As fi vrut ca acesta carte sa o am inca de cand fiica mea cea mica avea 3 ani, insa stocul primei editii a acestei carti se epuizase si nu am reusit sa o procur...decat acum. Ar fii fost foarte folositoare atunci cand ea crestea si o vedea pe sora ei mai mare ca un model perfect la care ea tindea din rasputeri sa ajunga si adesea nu simtea ca se ridica la valoarea ei. Atunci aparea fenomenul de frustrare, nefericire si implicit de asocierea esecurilor cu nivelul afectivitatii parintesti. Cred ca toti copiii mici simt acelasi lucru indiferent daca sunt fetite au baieti. Ei tind sa ii aiba ca modele de urmat pe fratii mai mari. De fapt chiar si pedagogia moderna se bazeaza pe acest instinct al copiilor mici de a-i urma pe cei mari. In sistemul de invatam numit  flexibil, unde invata acum  fetita mea mai mica, copiii di clasa 1 ai a 2-a sunt impreuna tocmai datorita acestui principiu.Pot spune ca este nemaipomenit de bine asa.

Revenind la cartea Sora cea mica trebuie spus ca textul ei este foarte succint dar povestea abunda in imagini luminoase, superbe si explicite venind in sustinerea exacta a afirmatiilor si dialogulilor. Am spu ca de multe ori imaginile, intr-o carte pentru copii fac poate mai mult decat povestea insasi pentru ca copiii percep naratiunea foarte mult si cu ajutorul imaginilor. Lor le plac imaginile care vorbesc, colorate si care bineinteles transmit si emotii. Cartea cuprinde povestea clasica a concurentei dintre doua surori creata in mod artificial, bineinteles de cea mica, macinata de gandul non-valorii ei in comparatie cu cea mai mare. Cand gelozia atinge cote alarmante, ea face un gest gresit mahnind-o pe sora ei cea mare, dar va gasii priceperea sa o rezolve si odata cu acest pas isi va gasii si raspunsul si linistea cu privire la calitatile care le are.
In acesta carte isi vor gasi raspuns multe surioare sau frati mai mici carora parinti doresc sa le arate ca fiecare dintre ei au propriile trasaturi care le dau valoare, care ii dferentiaza de ceilalti si pentru care sunt apreciati.

A doua carte, destinata copiilor de 4-7 ani este un indemn clar la lectura si la vizitarea bibliotecilor. Cartea fara poveste indeamna copiii sa deschida copertile cartilor, sa le descopere si sa le citeasca si sa se lase fascinati de ele. Pentru ce este creata de fapt o carte? Sa stea lipita de un raft si sa sustina celelalte carti sa nu cada? Nu! Ea prinde viata, traieste si ..se bucura numai atunci cand este citita si continutul ei ste impartasit. In carte, copiii vad cum cartile prind viata dupa ce pleaca oamenii, ca si jucariile in noaptea de Ajun si ele vorbesc intre ele impartasindu-si din experientale lor. Cartile de fata, se afla toate intr-o biblioteca si astepta cuminti in fiecare zi sa fie descoperite de copii. Doar o singura  carte este foarte nefericita pentru ca cineva o plasase pe un raft foarte inalt si nici un copil nu o vazuse pana atunci ...asa ca nu stia ce contine. Celelalte carti, mahnite de nefericirea sa isi unesc fortele sa o ajute. Cum? Coborand-o de pe raftul ei si punand-o intr-un loc accesibil si unde cel mai adesea venea o fetita care iubea cartile. Se gandeau ca poate acesta o va citii si ii va descoperi continutul. Intamplarea face ca exact cand fetita o descopera sa fie nevoita sa o lase si carte sa ramana in compania fratelui fetitei, cel care intodeauna prefera sa se joace si care nu citea deloc.Cum se intampla ca micutul sa ajunga sa o descopere, sa fie fascinat de ea si apoi foarte multi copii sa o doreasca? Va las sa descoperiti singuri parcurgand cartea si bucurandu-va de imaginile reusite care o insotesc. Dupa acesta carte in mod sigur copiii vor vrea sa dea si ei viata unor carti, pe care ei sa le deschida ei insasi pentru prima oara.

 

Activitati sugerate pentru copii:

1. Duceti copiii la o librarie si lasati-i sa rasfoiasca in voie cartile.Eu le-am lasat o ora si apoi am mers sa le iau de acolo.
2. Inscrieti copiii la biblioteci. Lasati-i sa exploreze  universul cartilor de acolo, impreuna cu alti copii.
3. Nu ocoliti Targurile de carte. Acolo copiii pot vedea si atinge atatea carti frumoase! Cateodata se fac si intalniri cu autorii, ateliere de povesti si de crafturi.

Si asa se naste dragostea pentru carti, lectura, educatia si ...independenta in gandire a viitorului adult.

Speram ca -am insirat in alegerea unor carti folositoare va invitam sa ne vizitati si in pagina de Facebook unde veti gasi o colectie e articole interesante pentru copiii adunate din mai multe surse.Va asteptam cu drag in casuta noastra din Vremea copilariei
A10 si C7

In cautarea inspiratiei - Cartile verii 2019

Dintre cartile citite de noi in luna august am ales sa vorbim despre o alta carte ce ne-a starnit mult interesul . Acesta a fost povestea In cautarea inspiratiei si ne-a incitat curiozitatea datorita faptului ca ea a fost conceputa si scrisa de o fata de 12 ani. Cum fiica mea se joaca de-a povestile de cativa ani si chiar a inceput sa le publice pe modestul ei site: de pe platforma Wordpress  ne-am gandit ca pasul urmator ar fi si pentru ea tot o carticica de povesti dedicata copiilor pana la 8 ani. In acest scop a fost foarte motivant sa vedem ca exista copii talentati a caror vise sunt sustinute de parinti. Daca acesti copii se joaca doar de-a scrisul sau chiar vor deveni candva oameni de literatura nu stim...insa povestile grozave iesite din mintile lor pline de imaginatie ar trebui publicate in mai multe locuri. Singurul proiect de care stiu eu, in acest sens este revista Ordinul povestitorilor, sustinuta de editura Arthur. Din pacate se publica doar povestile cu o topica impusa si nu exista un loc, afara de site-ul cunoscutului scriitor pentru copii Petre Craciun  literaturacopii, unde toti copiii talentati la scris sa isi cladeasca o comunitate si sa isi poata expuna lucrarile. De aceea noi invitam pe toti cei care vor sa isi publice povestile sa o faca pe siteul nostru unde avem o rubrica special conceputa pentru contributori. Suntem la inceput de drum cu acest site dar in timp il vom imbunatati si il vom promova. De asemena este bine de stiut ca avem si o pagina de Facebook numita: Micii povestitori unde sunt invitati sa participe toti copiii talentati la scris sau care iubesc povestile.

Revenind la cartea Anei Dragomir as vrea in primul rand sa o felicit pe micuta scriitoare pentru frumoasa poveste care ne-a daruit-o tuturor. Intamplarea imaginata de ea este completata superb de desenele unui adevarat artist al penelului, care da viata si insufleteste scenariul imaginat de Ana in asa fel incat sa rezulte o carte frumoasa pentru copiii pana al 10 ani. .

     

In ea este vorba despre o fetita careia ii placea sa scrie povesti ( poate se refera tocmai la ea) si se intampla ca intr-o buna zi sa isi piarda puterea de a crea si de a-si imagina lucruri despre care sa povesteasca. Alaturi mereu de ea este catelusul ei, care ii tine mreu companie si care devine foarte trist cand isi vede stapana atat de disperata pentru ca nu mai poate scrie povesti.

 
Oare ce s-a intaplat cu ea? Oare ce se intampla cand esti trist si nu stii cum sa rezolvi o problema? Cine te poat ajuta daca nu prieteni de langa tine? Asadar, cainele ei porneste la drum, ferm hotarat sa recupereze inspiratia pierduta sau furata de cineva de la stapana lui. Daca veti fii alaturi de el si veti vedea ce inseamna prietenia caci el va intalni pe drum si alte vietuitoare carora li se furasera cate ceva. Vor avea aventuri de trecut pana sa ajunga la singurul vrajitor capabil sa ii ajute pe toti, dar toate piedicile vor fii trecute mai usor in echipa caci fiecare va contribui cu cate ceva ce ceilalti nu au reusind astfel sa se completeze reciproc.

Bineinteles ca povestea se termina cu happy end insa morala ei nu ramane neobservata de copiii. Acestia vor invata despre prietenie, curaj, despre invingerea raului daca se insita pe forta binelui si mai ales despre colaborare si intrajutorare.



Noua ne plac mult astfel de povesti care reusesc sa lase un ecou in memoria noastra mai ales cand au asa o morala importanta si indeosebi de mult cand sunt insotite de asemenea imagini de neuitat Nu poti sa le ignori.

Noi va recomandam sa o cititi copiilor si chiar sa le starniti si lor imaginatia punandu-le cateva intrebari:
- Tu ce ai face daca deodata nu ai mai putea desena/scrie/citii/ socoti?
- Cum ti-ai imagina tu sa rezolvi o problema, a unui prieten poate uitand de realitatea (si implicit de legile ei)in care traiesti?
- Daca , deodata te-ai transpune intr-o poveste imaginata de tine, pe un alt taram si realitatea in care traiesti ar devenii o poveste, cum ar fi si ce ai alege?
Ar fi interesant sa facei cu copiii un joc de imaginatie chiar in timpul lecturii unei povesti si sa ii provocati sa compuna ei continuarea povestii.

Noi va dorim seri de tomana cu  cat mai multe carti frumoase de citit. Nu uitati sa ne scrieti sau sa va abonati la canalul nostru de Facebook pentru multe alte articole interesante pentru copii si noutati. Ne gasiti chiar  aici

A,10 ani si C 7 ani

Jurnalul din cutiile de chibrituri - Cartile verii 2019

Asa cum si anii trecuti am incercat sa scriu despre cartile descoperite de noi pe timpul vacantei de vara tot asa voi mentiona in acet post lecturle noastre, care poate va vor place si va vor incita sa achizitionati cartile pentru dumneavoastra. Asadar, in luna august am avut placerea sa citim seara, inca impreuna (spun asta intrucat simt ca momentul desprinderii lor de mama este aproape, acum ca fiecare din ele isi citeste si singura, pe timpul zilei) urmatoarele carti, pe care le puteti vedea in imaginea de langa.
Cartile reprezinta o alegere dificia pentru a impaca varstele de 7 si 10 ani, uneori mult prea copilaresti pentru limita superioara. Intreband-o insa pe fiica mea mai mare daca nu se plictiseste mi- spus ca nu ar renunta pentru nimic in lume la a ma asculta citind si ca momentul  nostru de seara impreuna este unic dar si cartile sunt inca frumoase si interesante pentru ea. Asadar ne-am bucurat de imagini, de povesti frumoase pe care acum le impartasim si cu altii sperand sa le fie de folos experientele noastre.

Am sa incep prezentare, cu cea pe care am ales sa o citim prima. Aparuta la editura Cartea Copiilor, Autor:Paul Fleischman, ilustratii:Bagram Ibatouline,40 pagini, format: 25x27 cm

Alegerea noastra a fost mai ales de natura emotionala pentru ca in subiectul ei, cel emigrarii vazute din ochii unui copil, al despartirii  fortuite de tara si al intamplarilor de inceput al unei noi vieti intr-o alta lume, ne-am regasit si noi. Necesitatea de a pleca, decizia de a te despartii de locuri si oameni dragi, drumurile neincetate intre doua tari si oscilatia permanenta intre a ramane acolo sau a te intoarce inapoi sunt aspecte care afeceaza aproape toate familiile din Romania ,din prezent . Asadar, multi se vor regasi ca trairi in povestea din carte, cea a unora care au constituit varful valului de emigranti italieni in SUA. De ce a trebuit sa plece? Cum a fost povestea plecarii? Cum s-a intregit familia despartita? Cum au fost primi ani acolo? Iata cateva repere la care va raspunde un bunic, nepoatei sale prin intermediul unui jurnal unic. A fost ideea bunicului cand a fost copil, de a incerca sa imortalizeze unele momente, cu mijloacele care le avea la dispozitie atunci nestiind  inca sa scrie: un jurnal in cutii de chibrituri. Cum? Punanud in fiecare cutie ceva reprezentativ dintr-un moment care a insemnat mult pentru el si care astfel devenea de neuitat. O maslina, o agrafa sau un dinte...fiecare pus intr-o cutie separata de chibrituri are povestea sa intr-un jurnal inedit al amitirilor.

Nu putem sa mintim ca nu au fost momente in care glasul mamei a tremurat, atunci cand restul familiei pleaca sa isi intalneasca capul familiei lasand in urma batranii, ce care nu mai pot face un asemenea drum si o asemenea aventura.Inimile triste se incovoaie de durere si plang de neputiinta. Ramane doar speranta. Speranta unei revederi sau a unei vieti mai bune cand familia se rentrageste.

Imaginile din carte sunt foarte reusite. Cele din cutiile de chibrituri poarta patina trecutului in timp ce acelea care il arata pe bunic si pe nepotica par fotografii reale ale vremurilor actuale. Cartea este o capodopera de arta atat prin intensitatea emotiilor transmise, prin povestea care nu te poate lasa nepasator dar si ca realizare grafica. Ca intodeauna, cei de la editura Cartea Copiilor nu ne inseala deloc asteptarile ci ne fac sa ne bucuram de fiecare noua aparitie si sa ne dorim sa ramanem copii pentru a citii toate cartile lor.

Recomand acesta carte tuturor celor care au in familie un membru plecat in strainatate, din diverse motive, pentu a intelege mai bine viata lor dar si pentru a ramane mereu aproape de cei aflati la mari departari de tara. Poate fii si o carte care sa ne faca sa putem empatiza cu cei care se refugiaza pe taramurile tarii noastre fiind izgoniti de razboaie, foamente sau alte molime.

IDEE DE ACTIVITATE EDUCATIVA RECREATIVA

 Acum, ca idee ce puteti face cu copiii dvs. este sa le puneti la indemana o cutie frumoasa in care sa ii incurajati sa isi colectioneze diverse obiecte care in timp sa constituie tot un jurnal al clipelor frumoase. Puteti pune: pliante de unde ati calatorit, bilete de intrare in parcuri de distractie, teatre, concerte, mici atenti primite de la prieteni etc. Toate acestea il vor face mai puternic in timp creeandu-si propria traiectorie, propria istorie, propriile radacini amintindu-i ca nu e singur, ci ca are alaturi pe cei dragi si ca bucuria poate fi gasita usor, in lucruri accesibile depinzand doar de tine sa fii fericit..

Am incurajat mereu pe copiii mei sa tina un jurnal chiar si inainte de a stii sa scrie. Le-am dat ca ideea sa deseneze situatiile sau momentele care le-au placut in niste caiete deosebite in care sa si lipeasca poze, abtibiluri, hartie colorata. Apoi, cand au crescut le-am daruit caiete speciale in care sa scrie depre ceea ce li se intampla mai important, sa isi astearna gandurile si sentimentele legate de anumite intamplari. Spre exemplu, cea mare a tinut a isi faca separat un jurnal al vacantelor de vara. Despre beneficiile unui asemenea obicei puteti sa cititi aici

In urmatoarele postari voi mai prezenta din cartile citite de noi de-a lungul verii.

Ne puteti urmarii si pe pagina de Facebook unde avem multe articole interesante despre vremea copilariei. Va invitam pe pagina noastra: facebook

Va dorim o toamna frumoasa cu multe carti extraordinare care sa le descoperiti. Nu ezitai sa ne scrieti si noua de ceea ce mai gasiti interesant prin librarii si nu numai.

Va multumim si va mai asteptam,
A 10 si C 7