Sa invatam sa desenam proportiile fetei 2

Desenatul a ramas activitatea favorita a copiilor mei. Am incercat sa le familiarizez de mici cu acesta ramaura a artei intrucat am considerat ca prin intermediul ei pot sa isi exprime creativitatea, emotiile si sa-si dezvolte interesul pentru frumos. De multe ori s-a intamplat sa desezeneze ceea ce au vazut (locuri vizitate), oameni si mai ales copii pe care ii cunosc (in cadrul unor povesti ilustrate de ei) sau sa-si imagineze unele evenimente viitoare, despre a caror probabilitate de a se intampla erau informate.
Nu am ramas bineinteles doar la a colora anumite foi predesenate sau a lipii autocolante pe un cadru pregatit de editori sau de ele, cu toate ca au si ele rolul lor in dezvoltarea capacitatilor artistice ale copiilor. Nu ne-am oprit nici in a achizitiona carti doar cu anumite ocazii: gen Paste, Craciun, ziua mamei etc. Noi am inceput si continuat cu multe carti variate: atat de invatare a unor pasi pentru a reda animale, oameni, personaje, peisaje sau orase,cladiri cat si carti si filme educative despre activitatea si operele marilor pictori. Imi este imposibil sa scriu despre toate, asa ca ma voi marginii in a va prezenta carti folosite de noi, in ultimii doi-trei ani.
In acesta postare voi scrie cu precadere despre cartile descoperite de noi pentru a invata, pana la 10 ani despre cum se desenaza corect un portret. Am inceput acest studiu intrucat de multe ori am vazut straduinta lor in a desena profile (ceea ce sunt foarte dificil de redat chiar si penru un adult) cu dorinta de a le ajuta in incercarile lor. Trebuie sa mentionez ca facem aceste eforturi de a invata placut orice lucru nou de cand erau mici, fara profesor si fara presiuni scolare, ci doar din interes si pasiune de a ne perfectiona in ceea ce ne place. Metodele noastre pot fi aplicate in cazul Homescholing sau cand pur si simplu nu ajungi din diferite motive cu copilul la meditatii la profesori si te poti ocupa tu, ca parinte de nevoile lui de cunoastere, pana la o anumita varsta.
Voi incepe cu cea mai importanta achizitie, de anul acesta, in acesta materie. Cartea vine bineinteles de la mult indragita editura engleza Usborne, ale carei carti ne-au incantat copilaria. Atat de iubite sunt cartile de activitati de la acesta editura (nu am cumparat carti de invatarea a limbii pentru ca noi nu avem in prim plan engleza, fiind ocupati cu germana) incat fetita mea cea mare se viseaza sa fie desenatoare-scriitoare acolo, cand va creste.
Asadar,  ultima ca si achizitie dar cea mai importanta carte care le completeaza pe cele cu care am inceput studiul si care le voi prezenta mai jos este:  DRAWING FACES din colectia Usborne ART ideas.

Cartea este, cum sa va spun "cireasa de pe tort" . Este exact cea ce cautati atunci cand puisorul dvs. doreste sa invete singur cum sa realizeze un portret.

  Sunt prezentate pas cu pas diferite tehnici, cea mai importanta fiind cea in creion, cu toate detaliile referitoare la umbre si proportii. Multe din lectiile din carte sunt insotite e prezentari video, pe care le puteti descarca si viziona in liniste. Cartea este plina de informatie si pe langa secretele dezvaluit de artisti veti avea parte si de prezentari ale unor capodopere artistice explicate pe intelesul copiilor. Iata cateva imagini dezvaluite din interior:

Va pot spune ca am inceput studiul dupa acesta carte si ca ne ajuta foarte mult sa ne perfectionam tehnica de desen. Invatam lucruri senzationale. Iata prima incercare de portret dupa imaginatie:

Totusi, fetita mea imi zicea: "mama, acum voi desena dupa stilul meu o fata si altele":

Inca ii vine greu sa-si perfectioneze desenele si prefera redarea in stil copilaresc, naiv dar totusi cu mai multe imbunatatiri, pe care nu le mai poate ignora cunoscatoare fiind, cu privire la proportiile corpului uman.Va puteti uita peste desenele ei si chiar povestile scrise de ea aici

Alte carti valoroase pentru acest aspect:
1. My very first ART colouring book, ed. Usborne, are doua pagini cu ajutorul carora poti avea diferite perspective asupra modului de a realiza un portret.

2. My vey first ART famous paintings, (ac. editura) are si ea prezentarea unui portret realizat de marele Leonardo da Vinci.Voi reveni asupra acestui mare artist a carei capodopere si viata am putut sa o urmarim prin intermediul catorva mateiale. Cel mai interesant a fost ca dupa ce am citit pri cartile noastre despre operele marelui da Vinci sa putem urmari un scutr meetraj educativ, special conceput pentru copii si tineri din colectia Micul geniu editata d ErcPress.

3. In minunaul bloc de activitati de la Usborne : Art Activity Pad intr-o pagina am gasit cum putem sa ne facem autoportretul, o activitate ce poate fi o aplicatie practica a celor descrise de artisti in prima carte prezentata despre portrete: Drawing faces.

4. Doua activitati distractive legate de obtinerea unui portret, prin doua modalitati inedite ne sunt preentate in cartea My Art Book despre care am mai scris deja in articolul Despre arta si pictori, astazi Degas aici

5. Inceputul abordarii subiectului portret poate incepe cu o joaca cu ajutorul super cartii , ce este in opinia mea cea mai completa, superba, atragatoare si dezvoltatoare a spiritului creativ al copiilor: The Big book of Drawing doodling and colouring. Aventura cunoastrerii desenului, placerea de a desena si invatarea fara efort a unor tehnici de desen prin joaca pot fi intalnite in acesta carte. Nu va trebuie 1000 de carti de colorat pentru copiii artisti sau mai putin artisti. Aveti nevoie doar de o singura carte ce este suficient de cuprinzatoare pentru cativa ani buni, acoperind cele mai diverse teme pe sutele de pagini. Este atat de  mare incat la noi nu s-a epuizat nic un sfert ( totusi avand si alte multe carti) incat as fi curioasa daca exista vreun copil ce a terminat-o inainte de a se sfarsi copilaria...

6.Alte doua carti, tot de la Usborne in care joaca poate fi impletita cu utilul invatarii sunt: DRAWING, doodling and colouring fashion. Acesta este o carte pentru a carei achizitie m-am cam indoit intrucat nu vreau sa imi imping fata catre opulenta sau goana dupa a fi la moda, cand a devenii domnisoara. Intodeauna am invatat-o ca "nu haina face pe om" si ca poti fi elegant si intr-un mod decent si modest fara a face din moda scopul existentei tale. Totusi, am cumparat cartea pentru ca sa fie ca o poarta de a invata despre ceea ce este cu adevarat frumos, elegant si estetic. Cartea este totodata si o lectie de desen. Ea te invata cum sa combini armonios piese de vestimentatie ( de exeplu pantofii potriviti pentru o fusta eleganta sau sport) dar si culori si stiluri. Intre cele prezentate si vazute cu siguranta poti sa alege ce ti se potriveste si invata despre leganta si stil. De remarcat ca am cumparat cartea si ca o completare pentru interesul pe care fetita mea l-a aratat dupa ce a citit cartea despre  Coco Chanel depre care vorbeste ea insasi pe canalul ei:





7. O ultima carte, din care inca nu am lucrat dar care este superba, este ART colouring and sticker book (ultima de la acesta editura) in a carei pagini am descoperit ca nu numai poti colora avand opera relizata de un artist alaturi dar si potivvizualiza o serie de realizari deosebite ca si cele mai alese portrete realizate vreodata de artisti, explicate si a caror imagini trebuiesc potrivte cu stickerele aflate la finalul ei.

In cazul in care va intrebati de unde am achizitionat aceste carti va dezvaluiesc si sursa de la care ma aproviionez constant de ani buni. Doamna Ioana este una din primele reprezentante existente la noi in tara ce distribuie aceste carti minunate. Este foarte receptiva, draguta, serviabila si buna sfatuitoare cu privire la cartile care le comandati pentru ca chiar daca ele nu sunt prezentate pe siteul Usborne, dansa le stie continutul si daca sub unele coperti noi se ascund doar re-editari putin imbunatatite ale acelorasi carti. Fiind deja cu vechime mare in domeniul, a vazut majoritatea cartilor si vi le poate recomanda in functie de cerintele si asteptarile dvs. Eu ii multumesc si pe acesta cale pentru bunaointa fata de noi.O gasiti la acesta adresa cartienglezacopii@gmail.com si pe Facebook : aici


8. Cartile de gen Top Models. Am una, care desi se refera doar la coafuri, se preteaza si pentru a invata cate un pic din anatomia fetei, in special la copii mai mici: 4-7 ani. Cartea este distractiva. Noua ne-a placut foarte mult.

Acestea sunt ideile, cartile si recomandarile  noastre pentru acest subiect. Noi va dorim un timp plin de joaca, incantare si descoperiri in drumul invatarii si nu uitati ca fiecare copil are ritmul sau. Cel mai important este sa va bucurati de fiecare pas si etapa in vremea copilariei copilului dvs. pentru ca timpul este grabnic calator si nu putem sa il oprim decat prin amintirile frumoase ce le punem deoparte, impreuna.

Cu drag, 

Vremea copilariei

A 10 si c 7 ani

Cine este Iepurasul de Paste?

Povestea primului Iepuras de Paste

Cand fetitele mele au crescut mai mari au inceput sa ma intrebe tot mai mult despre Iepurasul de Paste: daca trebuie sa ii trimita scrisori ca si lui Mos Craciun, unde locuieste, daca are ajutoare si mai presus de toate : CINE ESTE iepurasul, nu am avut incotro decat sa le povestesc ceea ce aflasem si eu de la mama mea, cand eram de varsta lor si imi puneam aceleasi intrebari. Cu timpul, adult devenind am incetat sa mai cred in El si aceasta este desigur, asa dupa cum banuiti si voi cauza pentru care nu am mai primit cadouri de la EL.

In povestea noastra o sa vedem cum un simplu Iepuras va deveni o figura asa de importanta peste ani pentru toti copiii si toate acestea pornind de la o familie nevoiasa si de la una de iepurasi  aproape obisnuiti, ce traiau intr-o padure ca oricare alta.

Vom incepe povestea mai intai cu familia de iepurasi, ce vietuia intr-o mica locuinta, intr-o scorbura de copac uscat. Erau in acesta familie cinci mici iepurasi: trei baieti si doua fete. Impreuna cu parintii lor, locuiau si bunicii. Fiecare avea de facut ceva important, sau aproape fiecare, o sa vedeti de ce spun asta. Cel mai mare dintre frati Marin, mergea cu tatal sau prin padure sa adune de-ale gurii pentru familie: salatica, fragi, zmeura sau afine. Cel mezin Costin, mergea cu bunicii in micuta lor gradina si lucrau acolo avand rosii, varza, si morcovi de ingrijit. Sora mai mare Marinela o ajuta pe mama la treburile casei si mai ii dadea sa manance mezinei care abia se nascuse: Marcela. Unul dintre frati, pe nume Rica, nu se pricepea la nimic. A incercat sa ii ajute pe tata si fratele mai mare la cules dar s-a pierdut in padure si l-au gasit dupa vreo doua zile....ati ghicit cum: mort aproape de frica. Atunci s-a dus la gradina cu bunicii insa acolo mereu calca gresit pe plante sau tragea odata cu burienile si plantele bune. Acasa, nu ii placea sa faca treaba cu mama. I se parea plictisitor, asa ca Rica se plimba toata ziua prin apropierea casei  si aparea doar seara, sa manace, mort de oboseala. Ceilalti se uitau adesea cu dezaprobare la el gandindu-se ca nu are nici un talent sau rost pe lume.

-         Ce ai mai facut mai Rica? il intreba bunicul sau tata seara, la masa.

-          Mai nimic, spunea el cu privirea in farfurie sau "Ca de obicei",  mai raspundea el.

-         Oh, mai baiete, trebuie sa faci si tu ceva in viata, incepea careva o prelegere in timp ce ceilati frati isi dadeau coate si se strmbau la el pe furis.

-         Bine, bine, ai dreptate. Asa o sa fac. Lasa-ma acum, raspundea Rica pe un ton moale.

-         Problema e ca nu faci nimic….izbucni in ras, Marinel. Ceilalti icnira pe infundate.

Astfel mai inceta inca o zi si apoi toate se reluau la fel a doua zi , mereu, tot asa.

Intr-o zi, Rica se plimba ca de obicei prin padure pierzandu-si ca de obicei timpul, dupa parerea celorlalti, cu activitati doar de el stiute. Deodata, hat, piciorul lui se prinse in ceva si tot corpul lui se transe in sus pe o craca. Se zbatu cat putu ca sa scape dar nu reusi decat sa se prinda mai tare in stransoare. Oare ce se intampla? Incepu sa strige dupa ajutor dar toata familia lui era departe si stia el ca nu o sa-l auda. Nu-i mai ramanea decat un singur lucru de facut, banuind ca dusmnul cel mai temut de toate animalele padurii si despre care parintii  ii spusesera sa se pazeasca avea sa vina in curand dupa el. O, dar acel lucru era total interzis sa il faca.!Zana padurii le spusese clar de atatea ori ca nu aveau voie chiar de ar fi fost sa isi piarda viata, caci puneau in pericol pe toti ceilalti.

Acum sa trecem in a povesti ceva despre ceilalti eroi ai povestii noastre. Se zice ca in urma cu foarte mult timp, ce mai multi oameni locuiau in satele risipite pe margini de codrii sau vaii de rauri. Ei traiau din cultivarea pamantuli dar si din vanatoare. Intr-un astfel de mic catun, traia anevoie o familie cu cinci copii, inghesuiti intr-o casa mica de lemn. Tatal muncea din zori pana seara si  cateodata mai mergea la vanatoare, inainte de o sarbatoare mare ca sa le aduca copiilor nitica carne frageda. Mai prindea vreun ied sau pasare, depinzand de noroc. Femeia sa, se ocupa de casa, de mancare si mai tesea si panze de in sau canepa facand imbracaminte tuturor. Era biata femeie tare harnica, dar chiar si asa cu anevoie reusea sa vada de cei cinci copii mici si de animalele care le avea in ograda: porci, vaci, oi si gaini. Se ocupa de cel mai mic ce era in leagan si de gospodarie in timp ce  ceilalti erau adesea lasati de capul lor prin curte si imprejurimi.

Intr-o zi, barbatul ii zise femeii sale:

-         Ilenuto, vezi ca eu plec prin padure sa vad daca s-a prins ceva in capcanele puse de mine.

-         Prea bine, barbate. Du-te cu Dumnezeu ca poate om avea si noi ceva mai acatarii de imbucat, ca peste cateva zile sunt Sfintele Pasti.

Asa dupa cum banuiti, barbatul decoperi in curand iepurele tanar si fraged ce era prins in locul stiut de el. Pe cand il dezlega si se gandea deja la bucuria ce avea sa aiba femeia si copii lui, deodata auzi un glas cristalin si subtire ce ii spuse:

-         Preabunule om, lasa-ma te rog in libertate ca ti-oi fi  de mare ajutor, iti promit.

Omul nostru se minuna asa de tare incat aproape ca-l scapa din mana.

-         Tu…tu…vorbesti???? Poti sa graiesti in limba noastra?

-         Desigur ca pot. Toate animalele si pasarile pot, dar nu avem voie sa vorbim.

-         Cum? De ce? ingaima omul nedumerit inca de fiinta din fata sa.

-         Se pare ca daca am face-o, voi oamenii ne-ati face rau…asa ne spune stapana noastra, zana Padurii. Pasarile in schimb pot sa va incante cu trilurile lor, asa incat aproape va vorbesc. Ele au voie sa faca asta, doar doar o sa fiti mai milostivi cu toate celelalte animale.

Vazand ca omul nu zice nimic si ca ii slabeste prinsoarea privindu-l cu ochi blanzi iepurele continua:

-         O sa te rasplatesc de acum, mereu, an de an daca vei pastra secretul care ti l-am dezvaluit. O sa vezi ca nu o sa te dezamagesc doar elibereaza-ma!

Omul tacu o clipa si se gandi ca oricum nu ar fi putut face rau unui asemene iepuras special si nici ca v-a putea spune cuiva acesta poveste caci toti l-ar fi crezut ca nu e in toate mintile, asa incat cel mai nimerit era sa se increada in El si sa ii dea drumul si apoi, cum o fi voia lui Dumnezeu.

-         Bine, iepure te las liber, raspunse omul punandu-l jos cu atentie.

Acesta o zbughi la fuga imediat ce se vazu liber si omul nedumerit inca ii striga prea tarziu ca sa mai fie auzit:

-         Hei, dar cum te cheama?

Rica, era departe cu inima batand sa ii sparga pieptul. El ii cunostea pe copiii omului, dar nu ii spusese asta barbatului caci ii vazusera nu odata, scaldandu-se la rauleul din apropiere si ii vazuse jucandu-se pe plaiurile din apropierea casei lor si a padurii.

Omul nostru, se intoarse acasa nedumerit si parca inca nesigur de toata intamplarea. El nu pomeni nimic din cele intamplate. Femeia lui il consola gandinduse ca avusese ghinion la vanatoare.

Acasa, Rica fu primit ca de obicei acasa. Nici el nu le spuse nimic celor de acasa despre cele intamplate. Tot asa mai trecura inca patru zile cand iepurele nostru raspunse la tachinarile fratilor lui, spre uimirea tuturor:

-         Mama, tata vreau ca maine sa veniti cu mine sa va arat ceva important.

O spuse atat de sigur e el si hortarat incat totii fura cuprinsi de curiozitate si nedumerire.

       - Bine,fiule. O sa venim, raspunse tatal. Si se uita poruncitor la ceilalti frati ca si cum le-ar fi zis din priviri sa nu mai adauge nimic..

       - Va promit ca nu va dura mult si apoi o sa puteti face ce vreti, fu raspunsul total diferit a lui Rica fata de cel cu care era familia obisnuit.

A doua zi, intreaga familie de iepurasi se ascunsera in niste tufisuri aproape  de gospodaria padurarului. Priveau tacuti .Copii iesira iesira, intr-un tarziu din casa, imbracati in straie de sarbatoare. O fetita, observa pe masa din tinda, un cosulet nou si cateva oua colorate , rasfirate prin curte. Ea o chema pe mama ei afara si o intreba plina de bucurie:
- Tati, mami, oare cine a vopsit ouale? Voi?

- Mama, tata..uite un cosulet frumos. E pentru mine?
- Uite, mama, alte oua colorate! spuse un baietel care porni sa le adune. Ceilalti copii il urmara imediat si incepura bucurosi sa le caute prin curte. Nu mai vazura niciodata astfel de oua...

Parintii se privira intrebatori.

Mai departe, aproape de un tufis mai gasira unul, mai mic…si apoi cautand asa gasira inca trei. Prin tufisuri erau puse oua colorate frumos si jucarele impletite sau facute din lemn: un cub frumos, o jucarie dintr-o ghinda si un dop prinse cu un fir de iarba, o casuta mica din crengi de copac si chiar un leagan, atarnat pe creanga nucului din curte.

-         Mami, tati…ce lucruri frumoase. Va multumim strigara copiii fericiti de atatea cadouri neasteptate. Copiii fugeau dintr-o parte in alta, a curtii cautand inca voiosi, cand unul nimeri fara sa vrea exact in locul unde statea ascuns Rica.

Iepurasul o zbughi la fuga si se ascunse repede mai departe, intr-o vagauna numai de el stiuta privit de departe de familia lui ingrijorata, caci copiii apucara sa il vada si sa fuga dupa el. Ileana il privii si ea. Omul nostru le striga copiilor care pornira pe urmele lui sa il lase sa plece si apoi adauga :

-         Ar trebui sa il lasati in pace caci toate lucrurile de aici sunt de la el caci ....

-         Il cunosti? intrebara ei venind degraba in jurul tatalui si lasand urmarirea iepurasului care disparuse intr-un tufis des. 

-         Da, il cunosc si se pare ca este Iepurasul….de Paste. El ii cunoaste toti copiii cuminti si le face cadouri.

Barbatul privii zambitor spre padure. Cate minuni sunt pe pamantul acesta! Facu cu mana si ii indemna pe copiii lui sa faca la fel. Le spuse ca sigur, acolo, undeva, Iepurasul lor de Paste  ii privea si sigur era fericit pentru ei.

Intradevar, nu prea departe familia de iepurasi se reuni inconjurandu-l pe Rica. Ochii mamei se umplura cu lacrimi. Tata il imbratisa, in timp ce ceilalti se grabira sa se scuze pentru rautatile lor de atata vreme.

-         Tu esti se pare…Iepurasul de Paste? il intreba tata

-         Cred ca da, raspunse el emotionat

-         Poate ca de acum noi, iepurii vom trai mai in pace cu oamenii, adauga un bunic.

-         Noi toti suntem iepurasii de Paste, tata. Voi ati avut rabdare cu mine si mi-ati dat curaj. .Voi ati crezut in mine si eu am incercat sa nu va dezamagesc dar si sa-mi implinesc visul de a impartii bucurii.

-         Fiule, asta facem noi, parintii…spuse tatal incurcat.

-         Mai vreau doar un singur lucru. Ca sa spuneti unchilor, matusilor nostri  si care sa transmita tututror cum putem fi prietenii oamenilor. Asa, peste tot se va raspandi acesta traditie pretutindeni in lume unde neamurile noastre mai sunt fugarite si vanate de oameni.

De atunci oamenii ii privesc cu simpatie pe iepurasi si unii aleg sa ii creasca pe langa casa lor ca si animale de companie. Acesta este istorioara care am auzit-o de la mama mea cand eram mica si care a a auzit-o si ea de la bunica ei, care ar fi stiut-o de la strabunica. Tot de la ea stiu ca e bine inainte de seara de Inviere sa pui cosuletul cu oua colorate afara, asa iepurasii sa le pregateasca jocul si bucuriile celor mici. Acolo unde ei vad asta, stiu ca stau copii inauntru si isi vor implini rolul lor, adica  ceea ce le-a transmis Rica, iepurasul: pun mici cadouri.

Poate ca acesta poveste va face putina lumina asupra  iepurasului de Paste. Unde sta el, este mai putin important atata vreme cat ajutoarele din neamul lui, fac munca sa pretutindeni. Despre cum afla ei de dorintele copiilor asta este un mister ce Rica nu a vrut sa fie dezvaluit. Totusi, poti scrie pe o lista dorintele tale si foaia sa o pui la geam cu multe zile inainte de Paste. Iepurasul de Paste sigur o va vedea.

Paste plin de bucurii!

Povesti cu ponei si cai

Volumul aparut la Editura Rao in anul 2017 se alatura primului volum din colectie: 50 de Povesti cu printese despre care am scris deja aici . Aceasta carte contine o minunata colectie de 40 de povesti incantatoare, clasice culese de Vic Parker si se adreseaza fetitelor dar si baietilor care adora caii.

Ca realizare,volumul nu se lasa mai prejos cu nimic decat cel anterior: coperti cartonate, hartie si tipar de buna calitate, bine legata. Este o carte durabila care poate fi recitita de multe ori pentru ca are mult de oferit.

Cuprinsul este structurat in cinci mari capitole, a caror continut il redau mai jos:

Dupa cum se poate observa foarte multe povesti reprezinta fragmente din cadrul unor romane sau povestiri mai ample. Nu va faceti griji ca cititorul ar fi in incurcatura si nu ar putea sa inteleaga sensul povestii. Fragmentele sunt astfel alese incat sa poata fi intelese cu sens distinct,separat. Efectul (la noi) citirii acestor fragmente poate fi sa incite la cumpararea cartii din care a fost preluat fragmentul in scopul citirii intregii surse.Asa a fost cazul romanului Black Beauty. Dupa ce am parcurs cateva episoade redate in volumul Povesti cu cai si ponei, fata mai mare mi-a cerut sa ii cumpar cartea pentru a citii toate aventurile frumosului si inteligentului armasar. Ea insasi, apoi a prezentat volumul pe canalul ei: 

Aceasta carte ne-a umplut serile si am parcurs-o intr-un ritm domol avand dorinta ascunsa de a nu grabi lectura ei astfel incat sa ne bucure cat mai mult timp. De la legende antice la povesti despre cai ce poate au fost adevarate, la cai din India, apoi la cei din Egipt sau indieni, cele peste 500 de pagini sunt insotite de ilustratii foarte reusitte realizate de mai multi artisti. De la aventuri la povesti cu imparati, sau oameni simpli aflam istorii frumoase ce au in pozitie centarala acest animal superb: calul. Cartea este tradusa din limba engleza dar am vazut-o expusa si in Germania asadar cred ca este o carte ce a avut si are mult succes.

Va recomand sa o achizitionati daca aveti copii ce adora aceste animale majestuoase. Este potrivita pentru varste de peste 4-5 ani si se poate lectura si la 10 ani. Lectura placuta!

C 7 ani si A 10 ani