Micul venetian: Vivaldi

Este o carte abia iesita de sub tipar la editutra DPH dintr-o colectie ce promite a fi extrem de interesanta si pe care o asteptam cu nerabdare. Cartile vor fi despre copilariile unor oameni faimosi ca: Einstein, Brancusi, Shakespeare, Enescu, Chopin, Mozart sau Dostoievski pentru ca:  "Toti oamenii mari au fost candva copii ( dar putini dintre ei isi mai aduc aminte)" dupa cum a spus Antoine de Saint Exupery

Cat ne-am bucurat sa citim din nou despre Vivaldi, mai precis despre copilaria lui! Noi facusem deja cunostinta cu acest compozitor vara trecuta prin intermediul cartii lui Cristina Andone .Cum l-am cunoscut si ascultat prima data am scris aici.

Cartea  e scrisa de Ioan Mihai Cochinescu, scriitor,eseist, estetician si membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. Ilustratiile sunt realizate de catre artistul plastic Sidonia Calin , cea care ne-a incantat privirile si in cartea Fusul cu zurgalai

"Antonio e un baietel roscovan, cu parul carliontat. Are noua ani. Prietenii de joaca il striga Rossi" Cunoastem pe micutul  Vivaldi inca din prima pagina a cartii care se desfasoara vara dar aflam si care este poveste primii lui viori, cum a ajuns acesta in mainile celui care va deveni un faimos compozitor.

Putin mai departe , dupa ce facem cunostinta cu o prietena din copilaria lui Antonio autorul ne descopera toata familia copilului minune ,vazuta prin proprii lui ochi.. Vom descoperi despre fiecare membru al familiei amanunte surprinse de un ochi de copil: simple, sincere, usor amuzante dar si definitorii.

Apoi urmeaza intamplari cu Isabella: o plimbare cu gondolele care penduleaza,

 un mic concert pe care Antonio il da prietenei sale intr-o biserica, 

si multe alte sotii pe care cei doi prieteni le fac impreuna  din care nu vor lipsii suspansul, rasetele si sensibilitatea. Toata atmosfera te intoarce in timp la vremea cand erai copil si cand prin diverse intamplari naive si pline de candoare cautai cunoasterea si incercarea unor noi senzatii.

Apoi, la trecerea intr-un alt anotimp, toamna aflam cum micutul Antonio deja participa la concerte date la curtile nobililor, alaturi de tatal sau si cum se desfasurau aceste spectacole.

Pe cand participantii la spectacol participa la un dineu tinut dupa terminarea lui, copiii pleaca pe ascuns si se vor distra singuri inaltandu-se (printre altele) cu un balon aflat in piata San Marco. 

Deodata icep sa cada pe pamant fulgi de zapada, in octombrie. Copii se bucura si incearca sa ii prinda cu limba:

"-Sunt tot atat de multi fulgi de zapada cati oameni sunt pe Pamant! striga fericita Isabella, incercand sa-i prinda din zbor cu limba.

- Fiecare fulg e un vis! striga Antonio, imitand-o. O sa mancam visele oamenilor! rade el.

- Sau o sa le daruim alte vise, de-aici de sus! Suntem stapanii viselor!Tu ce vis ai vrea sa trimiti pe Pamant, Rossi?

Baiatul se gandeste o clipa tacut.

- Muzica, spuse el in cele din urma, hotarat. Numai si numai muzica...."

Dupa ce a trecut iarna, a venit iar primavara "cu florile ei inmiresmate, cu oile pe care le paste un copil..." si baietelui Antonio le priveste, autorul descriindu-l din nou la fel ca si la inceputul cartii....

-

Descopera si tu acesta carte minunata copiilor tai! La mine fetele m-au rugat sa o citesc repede si nu m-au lasat pana nu am terminat-o.

Iata si colectia noastra de spiridusi muzicali.

Astept mesajele vostre. Daca ati gasit articolul interesant va rog sa il distribuiti si poate sa va abonati pentru noutati. Adresa noastra de FaceBook .Veti gasi o comunitate frumoasa si multe alte postari.

Spor la citit si voua!

A 6 ani si 4 luni, C 3 ani si 5 luni